Principalele acte normative speciale aplicabile leasingului financiar sunt:
1. Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing sii societatile de leasing, republicata, cu modificarile ulterioare;
2. Codul Fiscal;
3. Legea 93/2009 privind institutiile financiare nebancare si Regulamentul BNR 20/2009 privind institutiile financiare nebancare;
4. Norme si Regulamente ale Bancii Nationale a Romaniei aplicabile institutiilor financiar nebancare;
5. OUG 50/2010 - protectia consumatorilor privind contractele de credit pentru consumatori.
În esenta, prin leasing, locatorul/finantatorul transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este ceileilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca achita toate obligatiile asumate prin contract.
Conform legislatiei aplicabile, în privinta reclamatiilor fata de furnizor si/sau fata de terti, locatarul/utilizatorul are urmatoarele drepturi:
a) de actiune directa asupra furnizorului, în cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar în perioada de garantie si postgarantie, locatorul/finantatorul fiind exonerat de orice raspundere;
b) de a exercita actiunile posesorii fata de terti.
Locatorul/finantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat sau este livrat necorespunzaor locatarului/utilizatorului de catre furnizor.
Din momentul incheierii contractului de leasing si pana la expirarea acestuia si reintrarea în posesia bunului, locatorul/finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului, fapta sau omisiunea locatarului/utilizatorului.
Diferentierea intre leasingul financiar si leasingul operational o face Codul Fiscal.